Standardul de tastatură românească - finalizarea proiectului

Aceasta este etapa finală a revizuirii standardului de tastatură, etapă în care textul standardului este disponibil şi supus dezbaterii şi aprobării publice. Intervalul de desfăşurare al acestei etape este 19 arpilie 2004 - 19 mai 2004.



Textul standardului revizuit este disponibil aici:

De asemenea, pentru referinţă, textul standardului din 1998 (încă în vigoare) este disponibil aici:

Este important de reţinut faptul că textul standardului revizuit este în stadiu de proiect, iar textul se mai poate încă ajusta, în funcţie de concluziile acestei etape. De aceea, la ora actuală, acel text nu trebuie luat ca referinţă pentru proiecte care implică tastatura românească.

Opinia sau opiniile asupra textului standardului revizuit şi a consecinţelor ce ar putea decurge din aplicarea lui pot fi exprimate pe forumul dedicat acestui subiect, aflat la adresa http://www.secarica.ro/forum.

Întîi de toate însă, sunteţi rugaţi să citiţi cu atenţie textul standardului revizuit, precum şi textul care urmează.


În continuare sunt evidenţiate trăsături care ar putea, eventual, genera controverse, aspecte care ar putea, eventual, necesita modificări, precum şi cîteva diferenţe care au apărut de la concluziile etapei 4:

  1. literele ş şi ţ la care se face referire în standard sunt cele cu virgulă dedesubt, nu cele cu sedilă
    • Argument pentru:
      • ş-urile şi ţ-urile cu virgulă sunt în conformitate cu regulile din ziua de azi ale limbii române, fapt confirmat recent de Academia Română prin avizul favorabil pe care l-a dat documentului redactat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Irodan - Al. Rosetti” (document care poate fi consultat aici)
      • standardul de tastatură este conform unor alte standarde, recunoscute sau adoptate de ASRO – în felul acesta recunoscute implicit şi de instituţiile statului român; prevederile acestor [alte] standarde, între care codurile universale ale caracterelor specificate de ISO prin standardul ISO/IEC 10646 împreună cu Consorţiul Unicode prin standardul Unicode, sunt singurele acceptabile ca referinţă de standardul de tastatură; toate acestea combinate cu existenţa standardului ISO/IEC 8859-16 (Latin 10), publicat în anul 2001 special pentru a veni în sprijinul limbii române, duc la luarea deciziei cu privire la folosirea în standard a caracterelor ş şi ţ cu virgulă dedesubt
    • Argument contra:
      • pot apărea unele probleme legate de funcţiile de căutare între fişierele prelucrate pe sisteme actualizate în raport cu fişierele prelucrate pe sisteme neactualizate, în special acolo unde s-a folosit codarea Unicode (şi nu acolo unde s-a folosit codarea ISO/IEC 8859-2 cum ar părea la prima vedere)
      • pot apărea unele probleme legate de faptul că fonturile livrate împreună cu sistemul de operare Microsoft Windows, considerat de statistici ca fiind cel mai răspîndit în România la ora actuală, nu conţin şi caracterele ş şi ţ corecte din punctul de vedere al codurilor Unicode asociate cu limba română (cu excepţia a trei fonturi – Paltino Linotype, Microsoft Sans Serif şi Tahoma); pînă acum compania Microsoft a ignorat această particularitate lingvistică a limbii române, deşi problema persistă de cîţiva ani; cum însă implementarea standardului revizuit de tastatură românească în cadrul sistemului de operare Microsoft Windows nu se va face peste noapte, există posibilitatea ca problema fonturilor să fie remediată în timp util (?)
  2. a fost abandonată conformitatea cu standardul ISO/IEC 6937, „Information technology - Coded graphic character set for text communication - Latin alphabet”, deoarece acest standard nu conţine caracterele specifice româneşti ş şi ţ cu virgulă şi nici ghilimelele specifice româneşti; mai precis, incompatibilitatea cu acel standard se referă la 5 caractere: ş, Ş, ţ, Ţ şi „ (Unicode 02019, 0218, 021B, 021A şi 201E)
    • Argument pentru:
      • şi una şi alta nu se poate, trebuie renunţat la ceva: acest ceva este un standard învechit, care a fost util la vremea lui şi a cărei existenţă s-a încheiat;
        standardul ISO/IEC 6937 se referă la dispozitive de comunicaţie care se bazează pe o tehnologie relativ veche – de genul unei maşini telex – tip de echipament a cărei utilizare, la ora actuală, este în general abandonată în favoarea altor tehnologii (mai) noi
      • dacă totuşi este necesar, tehnologia actuală permite instalarea unui filtru între dispozitive de tehnologii diferite (tehnologie nouă <-filtru-> tehnologie veche), care să facă conversia de la caracterele incompatibile ISO/IEC 6937 cu unele echivalente, compatibile ISO/IEC 6937, suficiente pentru păstrarea sensului informaţiei originale
    • Argument contra:
      • ?
  3. a fost reintrodus în standard caracterul § (Section Sign; Unicode 00A7)
    • Argument pentru
      • acest caracter este, totuşi, folosit de unele publicaţii de tip academic şi/sau didactic şi/sau juridic şi/sau tehnic
      • acest caracter este prezent pe majoritatea tastaturilor limbilor europene, inclusiv pe tastatura românească originală din Windows şi din Mac OS; este posibil să existe utilizatori care sunt obişnuiţi deja să utilizeze acest caracter
    • Argument contra
      • complică tastatura
  4. a fost folosit standardul ISO/IEC 8859-16 (Latin 10) ca referinţă pentru setul de caractere al limbii române şi implicit al setului de caractere pe care o tastatură românească trebuie să îl suporte
    (Notă: în varianta actuală, standardul de tastatură revizuit obligă generarea caracterelor pe poziţiile codurilor de la 20 la 7E ale standardului ISO/IEC 8859-16 (partea comună cu standardul ISO/IEC 646-IRV), precum şi caracterele €, „, ”, «, », ă, Ă, â, Â, î, Î, ș, Ș, ț şi Ț cuprinse în standardul ISO/IEC 8859-16; în acelaşi timp, standardul de tastatură revizuit recomandă generarea caracterelor compuse (cu accent) care nu fac parte din setul de caractere al limbii române, dar care sunt cuprinse în standardul ISO/IEC 8859-16)
    • Argument pentru:
      • trebuie să existe o referinţă la nivel de standard cu privire la setul de caractere al limbii române; pentru această referinţă a fost ales standardul ISO/IEC 8859-16
    • Argument contra:
      • există cel puţin un aspect care face ca limba română să nu poată fi referită în mod exclusiv prin standardul ISO/IEC 8859-16: în forma actuală, standardul de tastatură obligă generarea caracterului – (EnDash; Unicode 2013), caracter util limbii române şi recomandat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Irodan - Al. Rosetti”, caracter care însă nu este inclus în standardul ISO/IEC 8859-16
  5. standardul de tastatură revizuit specifică prezenţa şi poziţia pe tastatură a tuturor accentelor care funcţionează în regim de „tastă moartă”, accente care pot fi folosite pentru compunerea majorităţii caracterelor din repertoriul ISO/IEC 8859-16; toate accentele sunt pe rîndul E (rîndul cu cifre)
    (Notă: în varianta actuală, accentul grav generat de tasta de pe poziţia E00 funcţionează tot în regim de tastă moartă)
    • Argument pentru:
      • s-a pus capăt disputei legate de care limbă să fie favorizată şi care limbă să fie defavorizată, din cele posibil necesare unor administraţii locale de pe teritoriul României aflate în zone cu concentrări etnice [semnificative]
      • conform standardului ISO/IEC 8859-16, tabelul A.1, setul de caractere disponibil în acest mod este compatibil cu alfabetele limbilor Albaneză, Croată, Engleză, Finlandeză, Franceză, Germană, Maghiară, „Irish Gaelic”, Italiană, Latină, Poloneză, Română şi Slovenă
    • Argument contra:
      • ideea compatibilităţii totale cu standardul ISO/IEC 8859-16 trebuie atunci dusă pînă la capăt: trebuie găsite modalităţi de generare din tastatură şi a restului de caractere compuse (inclusiv ligaturile), figurate pe fond gri deschis în tabelul 8 al standardului revizuit
      • complică tastatura
  6. standardul de tastatură revizuit nu precizează lista exactă a caracterelor compuse (caractere cu accent) care pot fi generate cu ajutorul tastelor care funcţionează în regim de tastă moartă; deşi Anexa C a standardului de tastatură revizuit specifică lista caracterelor compuse din repertoriul ISO/IEC 8859-16, această anexă este „informativă” şi nu „normativă”; în formularea actuală se lasă posibilitatea ignorării unor caractere compuse, din cadrul repertoriului ISO/IEC 8859-16, pentru sistemele care dintr-un motiv sau altul nu pot implementa strict acest standard; în acelaşi timp se lasă posibilitatea generării şi a altor caractere compuse, din afara repertoriului ISO/IEC 8859-16, în funţie de necesităţile particulare ale unui sistem
    • Argument pentru:
      • standardul de tastatură nu poate prevedea toate situaţiile sau limitările obiective care pot să existe în cadrul unor sisteme sau aplicaţii; este suficientă obligativitatea generării setului de caractere necesar limbii române (privită ca o condiţie minimală)
    • Argument contra:
      • ?
  7. anexele A şi B ale standardului de tastatură revizuit iau în considerare două modele constructive de tastatură; mai există şi o a treia variantă, utilizată în general (dar nu exclusiv) pentru tastaturile nord-americane (cele cu 101/104 taste în loc de 102/105 taste); acest model suplimentar are tasta funcţiei Backspace de dimensiune mică (la fel ca oricare altă tastă grafică) poziţionată pe coordonata E14, tasta caracterului grafic  la stînga tastei funcţiei Backspace poziţionată pe coordonata E13 şi tasta funcţiei Retur (Enter) foarte mare poziţionată pe coordonatele D13, C12 şi C13
    întrebarea ar fi dacă să fie inclus şi acest model de tastatură în anexele standardului
    • Argument pentru:
      • ?
    • Argument contra:
      • ?
  8. anexele A şi B ale standardului de tastatură revizuit iau în considerare două modele constructive de tastatură; figura 15, respectiv figura 18, precizează că acel model este „recomandat”, pe singurul criteriu că acest model este foarte răspîndit în Europa, la tastaturile produse de firmele consacrate în domeniul calculatoarelor (HP, IBM, etc.);
    întrebarea ar fi dacă este corectă această precizare, plecînd de la criteriul enunţat anterior („criteriul European”)
    • Argument pentru:
      • facilitează construcţia şi importul unor tastaturi produse deja în cantităţi semnificative, cărora le trebuie doar cîteva capace cu inscripţionări diferite pentru a deveni tastaturi româneşti
    • Argument contra:
      • motivaţia de la „argument pentru” de adineauri este o simplă părere (se bazează pe observaţii personale, care nu sunt exhaustive); aici ar fi utilă părerea unor persoane cu experienţă în privinţa importurilor de componente
      • din punct de vedere al ergonomiei tastelor specifice româneşti în raport cu limba română, este posibil ca modelul „recomandat” să nu fie cel optim; trebuie totuşi cîntărit ce este mai important – ergonomia tastelor specifice româneşti în raport cu limba română, sau ergonomia tastei Retur (Enter) în raport cu orice altceva


Aşteptăm ca orice comentarii referitoare la cele de mai sus să fie exprimate pe forumul dedicat acestui subiect, aflat la adresa http://www.secarica.ro/forum !

[Sus de tot]
 

Last updated 31 July, 2016
© 1999-2016 Cristian Secară

RO KBD std - etapa 5